Introducere
În acest articol, aș vrea mai întâi de toate să definesc termenii, apoi voi face o analiză a relației logice dintre conceptele centrale, iar la final voi descrie aplicabilitatea acestor concepte în lumea apologeticii.
Creștinism
Când vorbim despre creștinism în general ne referim la religia care are la bază credința în persoana și învățăturile lui Isus Hristos din Nazaret. În acest articol nu o să mă refer la vreo ramură specifică a creștinismului, ci mă voi axa asupra părții esențiale, doctrinele centrale, larg acceptate de majoritate denominațiunilor creștine. Cu alte cuvinte, mă voi referi la creștinismul pe care C.S. Lewis îl numește creștinismul pur sau esențial [1].
Filosofie
Dacă ne uităm la etimologia cuvântului, observăm că termenul vine din limba greacă de la filosofia (gr. φιλοσοφία), unde philos înseamnă iubire, iar sophos înțelepciune, ceea ce literalmente înseamnă „iubire de înțelepciune” [2].
Filosofia este studiul întrebărilor fundamentale, cum ar fi cele despre Dumnezeu, existență, rațiune, cunoaștere, valori, liber-arbitru, determinism etc.
Filosofia ne învață gândirea critică, citirea atentă, scrierea clară și comunicarea articulată, dar mai ales analiza logică; ea se folosește de acestea pentru a înțelege mai bine cine suntem în esență și pentru a descrie mai clar lumea în care trăim. Filosofia are foarte multe ramuri, printre care cele patru ramuri principale: metafizica (studiul ființei și esenței realității fundamentale), epistemologia (studiul cunoașterii), axiologia (studiul valorilor) și logica (se ocupă cu regulile și procesele utilizate în gândirea și raționamentul corect). Aș mai adăuga și filosofia religiei care examinează natura religiei și a credințelor religioase.
Apologetică Analitică
Apologetica vine din greacă de la apologia (gr. ἀπολογία) și înseamnă “a apăra” [3]. În cadrul creștinismului, apologetica este o ramură a teologiei care constă în apărarea doctrinelor creștine prin argumente logice sau discursuri sistematice. Scriitorii creștini timpurii care își apărau convingerile împotriva criticilor și recomandau credința lor celor necreștini, erau numiți apologeți creștini.
Apologetica analitică în general se referă la o formă mai riguroasă de a face apologetică, care este axat mai mult pe analiza de idei și propoziții din punct de vedere logic (similar cu filosofia analitică). Această analiză constă în descompunerea sistematică a ideilor complexe și înțelegerea lor, elaborarea de argumente valide și solide, dar și în investigarea relațiilor dintre diferite modele logice și alte aspecte similare.
Pe scurt, apologetica analitică este fundamentată pe o gândirea critică, bazată în mod special pe logică și principiile sale, care sunt folosite pentru a investiga și a răspunde la întrebările complexe fără a se limita doar la investigații teologice [4].
Analiza relației dintre conceptele prezentate
În primul rând, cred că este foarte important să înțelegem că există unele concepții greșite despre natura generală a filosofiei, mai ales în cadrul creștinilor de rând. Unele persoane cred că filosofia este o mișcare prin care oamenii se opun frontal existenței lui Dumnezeu sau prin care se neagă principiile biblice. Această viziune există în anumite spectre ale creștinilor, probabil chiar și din cauza unor versete precum Coloseni 2:8, 1Timotei 6:20-21, unde Ap. Pavel cu alte cuvinte spune că orice fel de filosofie în afara autorității lui Hristos este periculoasă pentru om.
Cred că trebuie să înțelegem un aspect important despre filosofie și anume că ea traversează toate sferele existenței umane și toate capacitățile intelectuale, prin urmare ea este folosită atât de cei care apără creștinismul, dar și de către cei care atacă creștinismul sau neagă existența lui Dumnezeu, dar aceasta nu face filosofia rea în sine. La fel cum rațiunea poate fi folosită pentru a face fapte demne de voia lui Dumnezeu sau poate fi folosită pentru a comite imoralități, acest lucru nu face rațiunea automat un lucru rău în sine.
Filosofia care nu are ca autoritate pe Hristos și nu caută înțelegerea mai profundă a Lui Dumnezeu pentru relaționare sau nu caută unitatea (relegarea) cu Dumnezeu este filosofia seculară.
Alternativa filozofiei seculare este filosofia sub autoritatea lui Hristos, care implică un tip distinct de înțelepciune. Dacă, filosofia înseamnă iubirea înțelepciunii, filosofia creștină este iubirea și căutarea înțelepciunii sub autoritatea lui Hristos, care solicită o unire continuă cu Dumnezeu, inclusiv apartenența la Dumnezeu în Hristos [5].
Observăm de-a lungul istoriei oameni importanți în dezvoltarea creștinismului precum Iustin Martirul, Tertulian, Augustin, Toma de Aquino, Peter van Inwagen, Alexander Pruss, Richard Swinburne, Alvin Plantinga etc. care s-au folosit de acest tip de filosofie pentru a-L descrie și pentru a-L înțelege mai bine pe Dumnezeu și cred că pentru aceste motive putem și noi să facem filosofie orientată în direcția bună, adică spre cunoașterea mai clară a lui Dumnezeu. Mai mult de atât, eu cred că nu putem să prezentăm creștinismul fără a face filosofie într-un fel sau altul.
În al doilea rând, cred că apologetica este necesară în creștinism, nu pentru a încerca să manipuleze pe cei necredincioși și a-i atrage astfel la o religie, ci mai degrabă prin faptul că ea ajută foarte mult în clarificarea neînțelegerilor și prezentarea clară a adevărurilor care sunt deja existente în creștinism, dar care de multe ori sunt mai greu de nuanțat fără o analiză atentă.
În opinia mea, în cadrul apologeticii se pot face aceste clarificări și prezentări doar prin folosirea filosofiei pozitive (orientată spre Dumnezeu), despre care am vorbit mai sus, iar convingerea scepticilor ar trebui să vină ca un efect la clarificările adevărurilor creștine și nu o manipulare cu trucuri oratorice sau lingvistică alunecoasă.
De multe ori când un apologet prezintă argumente complexe sau când încearcă să combată unele viziuni filosofice îndreptate împotriva lui Dumnezeu și a adevărurilor creștine, are nevoie să se folosească de un nivel mai profund de meditare, gândire critică și analiză riguroasă, aceasta se face prin apologetica analitică. Apologetica analitică este strict legată de filosofie, în mod special de ramura logicii, care ajută la analizarea din mai multe unghiuri a unor afirmații sau argumente.
Aplicabilitatea filosofiei creștine în cadrul apologeticii
Pot să mă gândesc la multe exemple în care filosofia este necesară în cadrul apologeticii și nu numai în apologetică, dar chiar și în teologie la nivel mai larg. De exemplu, pentru structurarea corectă a unei predici pentru o evanghelizare într-un mediu sceptic, este nevoie de argumente clare și exprimarea adevărului într-un mod convingător, unde filosofia combinată cu apologetica poate ajuta foarte mult (desigur acestea nu elimină harul divin și ungerea cerească, ci eu cred că pot lucra împreună).
Dacă dorim să formulăm un argument pentru existența lui Dumnezeu, este nevoie de o analiză riguroasă a validității logice și solidității premiselor în mod rațional pentru a fi luat în calcul în rândul scepticilor, iar aici filosofia și logica sunt absolut necesare.
Un alt domeniu important în care filosofia este necesară în cadrul apologeticii este cel al nuanțării credințelor personale și cunoașterii adevărului. De multe ori prin meditație profundă și analiza se poate ajunge la înțelegerea unor aspecte ale credinței personale. Apoi odată ce unele aspecte sunt foarte clare în mintea creștinului, ele pot fi transmise mult mai ușor și celor care întreabă despre motivele raționale ale credinței.
De asemenea, în general, apologetica poate contribui la furnizarea unei baze cu dovezi pentru credință, care mai apoi ajută la păstrarea credinței intacte în fața dubiilor personale inevitabile sau asupra atacurilor anti-creștine din societate. Apologetica și filosofia ajută în mod practic la răspunderea cu argumente puternice și cu încredere la criticile și întrebărilor scepticilor, iar apoi poate ajuta și la conducerea acestora cu dragoste spre adevăr.
Concluzie
În concluzie, putem observa că este foarte important să înțelegem adevărata valoare a fiecărui concept discutat în acest articol; creștinismul, filosofia și apologetica analitică. De asemenea, să nu minimalizăm importanța unuia în favoarea celorlalte; deoarece atât apologetica creștină, cât și filosofia creștină sunt interconectate și capabile să se influențeze reciproc pentru o dezvoltare activă a credinței și a convingerilor fundamentate în adevăr.
Referințe
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Mere_Christianity
[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Philosophy
[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Apologia
[4] Douglas Groothuis, Christian Apologetics: An Analytic Approach
[5] Oluwafemi Samuel Amoran, article: THE Interplay of Christian Apologetics and Christian Philosophy